O prietena imi spune pe Messenger ca m-a visat.
reactia mea e bineinteles: "oooh, kinky"
Apoi , povestea mi se dezvaluie devoid of any kinkyness.
Ea era intr-o cladire inalta, cu sali mari, pe scurt o facultate (atata timp cat nu se cheama FSPUB, unde Amfiteatrul e cat o baie de McDonalds). Si acolo pe podium stateam EU tinandu-i EI o prelegere despre Kant in stilul superior, holier-than-thou al pastorilor si reverenzilor revivalisti americani.
Apoi, am trecut la interogatoriu si visul ia turnura de cosmar. Ca intr-un episod din Dexter din copilaria mea salbatica Avatarul meu incepe sa turmenteze fata, intreband-o filozofie pe un ton amenintator. Un munte metafizic de rau in stare primara. Ea in spirit pur freudian nu isi aminteste nimic iar eu, eu precum Hamlet I turn her eyes into her very soul:
"O, speak to me no more;
These words, like daggers, enter in mine ears;
No more, sweet Hamlet!"
Incetul cu incetul uita totul pana nu isi mai aminteste nimic, nici macar propriul nume. Memoria ii dispare ca Bush in perioade de criza nationala. Iar EU o astept sa iasa din intuneric, pentru a o putea impinge la loc in ignoranta. Etern. Intunecat. Cthulhu.
Apoi ea se trezeste si isi aminteste ca are de dat CPE-ul in cateva zile. Ma injura scurt si deschide Michael Vince.
Nu e chiar ce speram dar e un inceput... Ladies, dream a little dream of me >:)...
No comments:
Post a Comment